Traducere de Octavian Cocoş
Un păianjen tăcut, răbdător,
Stătea singur pe un mic promontoriu
Explorând tărâmul înconjurător
Torcând fir după fir într-un vast teritoriu
Ţesând pânza atent şi încrezător.
Iar tu, al meu Suflet, stai undeva
Înconjurat de vidul ca un ocean infinit
Meditând şi tânjind să te legi de ceva
Să faci pod sau ancora să-ţi arunci negreşit
Şi-al ei fir diafan să se poată fixa.
vezi mai multe poezii de: Walt Whitman